Stabilirea unor reguli în jurul timpului petrecut în fața ecranului nu este niciodată ușor de implementat. Cum știi cât de mult este prea mult? Și există vreo modalitate de a-i convinge pe copii să accepte regulile?
Nu există un singur răspuns corect atunci când vine vorba de gestionarea timpului petrecut în fața ecranului. Dar astăzi am să vă dau câteva sfaturi pentru a vă ajuta să stabiliți așteptări rezonabile, să vă sprijiniți copilul și – cel mai important – să fie ușor de implementat.
Începeți cu starea de bine
Atunci când vă gândiți la rolul pe care îl joacă timpul petrecut în fața ecranului în viața copilului, știu, poate fi tentant să începeți să numărați orele petrecute la televizor sau pe TikTok. Dar …mai degrabă vă recomand să vă gândiți în termeni de …sănătate generală a copilului dvs. și la modul în care își petrece timpul în general.
Folosiți o „listă de verificare” în funcție de vârsta copilului – pentru a afla dacă copilul este într-adevăr pregătit, ca etapă de vârstă și ca dezvoltare psihologică și, mai mult, pentru a lua în considerare dacă un copil este implicat în activități importante pentru o dezvoltare sănătoasă. Elementele exacte de pe această listă , vor varia în funcție de circumstanțele familiei dvs, dar ideea este de a enumera activitățile pe care copilul dvs „trebuie” să le petreacă timp pentru a rămâne fericit și sănătos. Încercați să vă întrebați:
– Copilul meu doarme suficient și are o dietă (oarecum) echilibrată?
– Face o anumită formă de exerciții fizice în fiecare zi?
– Petrece timp de calitate cu familia?
– Ține legătura cu prietenii?
– Se implică la școală și ține pasul cu temele?
– Își dedică timpul hobby-urilor și activităților extra-curriculare care contează pentru el?
Dacă puteți răspunde afirmativ la cele mai multe dintre aceste întrebări, atunci probabil că nu este mare lucru dacă copilul dvs. se uită la un episod în plus (sau trei sau cinci) din serialul său preferat.
** Vezi AICI un CHESTIONAR pentru a verifica dependenta de ecrane a copilului tău
Reversul este, de asemenea, adevărat. Dacă adolescentul tău își petrece tot timpul singur în camera lui, pe rețelele de socializare, acesta ar putea fi un semn de depresie !! Sau dacă copilul tău petrece atât de mult timp jucându-se încât nu își mai aloca timp să facă exerciții fizice sau să mănânce cum trebuie, acesta este un semn că trebuie să intervii. Dacă îngrijorarea este că copilul tău petrece prea mult timp în fața ecranului, să știți că, NU este vorba (doar) despre asta! Este vorba despre ceea ce încalcă, sau..mai corect despre ceea ce NU face!
Stabiliți limite rezonabile
După ce ați făcut o listă cu ceea ce trebuie să facă (vezi și Chestionarul de verificare), este posibil să decideți că trebuie să stabiliți unele limite noi pentru timpul petrecut de copiii în fața ecranului – sau să vă ocupați serios de limitele care s-au ..pierdut pe drum. Dar regulile nu trebuie să fie rigide sau extreme pentru a fi utile.
Încercați aceste tehnici pentru a stabili limite sănătoase și pentru a menține conflictele la un nivel minim:
– Începeți cu compasiune. Timpul petrecut în fața ecranului este o sursă importantă de confort și divertisment pentru mulți copii. Să le transmiteți copiilor că le înțelegi nevoile este o modalitate simplă de a reduce stresul pentru toată lumea. Puteți să le spuneți copiilor voștri: Uite, știu că aveți nevoie de o pauză. / Știu că ai nevoie să te relaxezi’„. Lasă-i să știe că o anumită parte din timpul petrecut în fața ecranului este al lor, pentru a face ceea ce doresc cu el.
– Oferiți timp suplimentar de ecran ca bonus. Încercați să folosiți timpul suplimentar de ecran ca un stimulent pentru un comportament bun. Dacă mergeți pe această cale, asigurați-vă că îi spuneți copilului ce anume este necesar să facă pentru a câștiga timp suplimentar. De exemplu, dacă se pregătește de culcare fără să se plângă, ar putea câștiga zece minute în plus a doua zi. Tu și copilul tău puteți chiar să scrieți împreună obiectivul și să îl afișați într-un loc vizibil, ca un memento.
– Gândiți-vă la alternative. Când le spunem copiilor să nu facă ceva, aproape întotdeauna trebuie să le spunem ce ar trebui să facă în schimb!. Cu alte cuvinte va recomand să discutați împreună cu copiii și să alcătuiți o listă de activități – alte activități preferate care nu sunt legate de ecran (pictat, bricolat, citit, joaca cu un animal de companie, etc). În acest fel, atunci când se simt plictisiți sau copleșiți, vor avea la îndemână alegeri ușoare.
– Păstrați un program. Poate fi util să stabiliți momente specifice din zi sau din săptămână în care copiii știu că li se va permite să folosească ecranele. De exemplu, poate că cele 30 de minute de dinaintea cinei pot fi alocate pentru timpul petrecut în fața ecranului. Acest tip de structură îi ajută pe copii să știe la ce să se aștepte și reduce numărul de solicitări de a sta la ecrane în alte momente. În plus, vă oferă spațiu pentru a vă programa propriile sarcini într-un moment în care știți că copiii dvs. vor fi ocupați.
– Fiți un exemplu pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor. Dacă vreți să vă impuneți cu adevărat un punct de vedere în ceea ce privește utilizarea ecranelor, ei bine…fiți un exemplu în a vă pune deoparte propriile ecrane în timpul unor ore stabilite: copiii vor fi mai predispuși să facă același lucru fără să se opună. În plus, luarea de pauze de la tehnologie are avantajul suplimentar de a vă ajuta să vă limitați propria..adicție de ecrane.. și de a vă oferi timp de calitate alaturi de copii.
– Puneți accentul pe conexiune. Ca să fie foarte clar – copiii sub doi ani nu au voie să nu petreacă timp pe ecran – excepție fac întrevederile cu rudele – în varianta video-call – și care, reprezintă o sursă de conectare, o modalitate de menținere a relațiilor, în special pentru copiii mici.
Rămâneți pe drumul cel bun, nu vă abateți!
Odată ce ați stabilit un sistem de reguli (mai ales cele nou introduse!) , s-ar putea să constatați că aveți parte de împotrivire din partea copiilor:
- poate că vor fi morocănoși în primele zile
- te vor întreba de o mie de ori, se vor enerva
Este firesc pentru copii să testeze noile limite pentru a vedea dacă sunt ferme, dar dacă puteți să vă respectați planul și să le tolerați iritarea timp de câteva zile, reacția de respingere vă dispărea probabil pe măsură ce copiii se vor acomoda cu noile lor rutine. Pe cât de mult puteți, evitați să faceți excepții de la reguli în primele 2-3 săptămâni după ce le-ați stabilit.
Iată mai multe sfaturi pentru a face ca regulile noi (sau restabilite) să se mențină:
– Nu dezbateți. Când vine vorba de timpul petrecut în fața ecranului, argumentele, teoriile, prelegerile și raționamentele nu sunt susceptibile de a conta prea mult pentru copii. Realitatea este că părinții vor să pună limite, iar copiii nu văd cu adevărat un motiv pentru care aceste limite ar trebui să fie acolo. Așadar, nu vă (mai) împotmoliți în discuții cu copiii despre care ar trebui să fie regula. Odată ce este stabilită, nu mai poate fi discutată sau negociată.
– Treceți peste sentimentul de vinovăție. Copiii apelează adesea la argumente …încercate și adevărate, care vă fac să dați înapoi: „Toți prietenii mei pot juca acest joc oricât de mult doresc! Vrei ca eu să fiu lăsat pe dinafară?”. Ei bine, să știți că regulile nu le fac rău și că vor renunța la aceste argumente odată ce vor vedea că decizia vă aparține și nu vă abateți de la regulă! .
– Alegeți momentul potrivit. Schimbarea regulilor într-un moment în care se schimbă și alte lucruri poate fi mai ușor de acceptat de către copii. De exemplu, încercați să începeți implementarea noilor reguli în prima săptămână după o vacanță școlară – nu într-o …miercuri aglomerată.
– Adunați datele și reevaluați. Pentru a-i face pe copiii mai mari și pe adolescenți să accepte o nouă regulă privind timpul petrecut în fața ecranului, poate fi util să faceți un compromis bazat pe dorințele lor – cu înțelegerea faptului că veți începe cu o perioadă de probă. De exemplu, adolescentul dvs. ar putea jura că utilizarea ecranelor după o anumită oră nu îi afectează somnul sau că temele pentru acasă sunt mai ușoare cu un prieten pe FaceTime. În astfel de cazuri, puteți încerca versiunea lor și puteți urmări cum merge timp de câteva săptămâni ( nu ami mult de 2 săptămâni!!). Se trezesc la timp dimineața? Își fac toate temele? Rezultatele (notele) școlare se îmbunătățesc? Vedeți ce aflați și apoi reajustați dacă este necesar. Dacă vă pot arăta că aceste obiective, chiar dacă se implică în aceste ecrane, funcționează pentru ei, atunci, este miunat, toată lumea este fericită!
Fiți blânzi cu voi – și cu copiii voștri!
Nu este nevoie să respectați reguli rigide doar de dragul perfecțiunii și, uneori, adaptarea lor este cea mai practică opțiune.
Este important să adoptăm o abordare blândă atunci când stabilim reguli pentru copiii noștri și să nu ne (mai) străduim să atingem perfecțiunea. Adaptarea regulilor în funcție de nevoile și nivelurile de stres ale tuturor poate duce la soluții practice și mai eficiente. Uneori, este mai important să fim flexibili și să ne asigurăm că avem grijă de noi înșine, pentru a putea fi mai disponibili emoțional pentru copiii noștri. Este esențial să găsim echilibrul potrivit între limitele pe care le stabilim și nevoile noastre personale, astfel încât să putem avea o relație sănătoasă cu copiii noștri.