fbpx

Plânsul – o formă de manipulare a bărbaților

Femeile învață destul de devreme că bărbații se simt în disconfort atunci când se confruntă cu o femeie care plânge și de multe ori vor face aproape orice pentru a opri fluxul de lacrimi.

Nivelul de disconfort al bărbatului crește pe măsură ce cresc suspinele femeii. Bărbatul învață repede că va trebui să aibă la îndemână o cutie mare de șervețele ori de câte ori trebuie abordată o problemă sau un conflict potențial delicat.

Din perspectiva bărbatului, lacrimile femeii se pot încadra într-una dintre aceste trei categorii:

* hormoni (e la ciclu, e la menopauza, etc)

* manipulare 

* emoție scăpată de sub control (iar a luat-o razna, e nebună, etc). 

 

Plânsul este un concept străin pentru majoritatea bărbaților și poate fi dificil să înțelegi o situație trăită cu  încărcatura emoțională și lacrimi. 

Una dintre cele mai mari greșeli pe care bărbații le fac într-un conflict “cu lacrimi “este perceperea lacrimilor unei femei ca un indiciu al tristeții. Atunci bărbatul începe să o consoleze pe femeie. 

Sub lacrimile unei femei există rareori tristețe, ci mai degrabă furie, neputință, descărcare emoțională, anxietate, frustrare, îngrijorare – you name it!

Fetele și băieții plâng (cam) la fel de mult până ajung la vârsta de 10-12 ani. La vârsta de 18 ani, femeile plâng în medie de patru ori mai mult decât bărbații. Adică aproximativ 5,3 reprize de plâns pe lună, comparativ cu 0,4 ori pe lună ale unui bărbat (vezi dr. William Frey- cercetătorul de lacrimi)

Cu alte cuvinte: vechea credință este adevărată, iar femeile plâng mai mult decât bărbații. 

Femeile (fetele) sunt învățate să fie „extrem de expresive”, sunt învățate că își pot exprima toate emoțiile, chiar și plângând. Emoțiile sunt o marcă comercială specific feminină.

Și bărbații, de acord, au sentimente la fel de des  și de intens ca și femeile. Doar că..pur și simplu, ei, nu le exprimă.

 

Femeile plâng mai mult decât bărbații, mai ales din cauza condiționării (și învățării) sociale. Pe măsură ce bărbații cresc, sunt îndemnați să exceleze și să devină puternici, să nu-și arate niciodată emoțiile, să fie duri, independenți, pretențioși, agresivi și capabili în a rezolva orice fel de probleme.

Va sună cunoscut: „băieții (mari) nu plâng” sau „ia-o ca un bărbat”?!

Bărbații procesează și exprimă emoțiile în mod diferit.

 

O femeie plânge și un bărbat își pierde cumpătul; aceasta pare a fi tema omniprezentă în multe conflicte. Bărbații și femeile reacționează diferit; ea își arată vulnerabilitatea iar el trebuie să rămână în control:P

Atunci când plânge, o femeie este văzută ca fiind slabă, „nevrotică” emoțională și „scăpată „de sub control” . Sau  își folosește lacrimile ca șantaj emoțional, o formă de manipulare, iar el, bărbatul se supără. 

Pentru o femeie, plânsul este o situație fără câștig.