A creste un copil nu e niciodata simplu. Pe langa entuziasm, informatii si motivatia de le a pune in practica, e nevoie si de multa rabdare. Nervii de otel sunt foarte importanti, mai ales daca tu si tatal sau mama copiilor ati decis sa va despartiti. Un copil care trece prin divortul parintilor sai are la fel de multe sanse de a creste normal, atata timp cat ambii parinti isi dau interesul de a fi prezenti emotional in viata lui chiar daca ei nu mai formeaza un cuplu. Totusi, e bine de stiut de la inceput ca nu e simplu pentru nimeni sa se adapteze la noul stil de viata si e nevoie, ca parinte care locuieste cu el, sa ii intelegi comportamentul si sa ii oferi suport. Mai jos, cateva idei prin care sa va faceti reciproc viata usoara:
Schimbarea
Fiecare om are dreptul la fericire si, in contextul in care esti parinte, acest lucru nu ar trebui sa fie diferit. Totusi, daca ai decis ca fericirea ta este imposibila alaturi de tatal sau mama copiilor tai, trebuie sa ii iei in considerare si pe ei in procesul de separare de fostul partener. Evita, pe cat posibil, sa ii incarci emotional cu problemele voastre de cuplu si sa ii faci partasi la eventuale conflicte. Pe de alta parte, nu inventa povesti si nu le ascunde faptul ca va despartiti. Daca simti ca tie si partenerului va e prea greu sa discutati cu ei, puteti apela si la serviciile unui psiholog. Important este sa intelegeti ca schimbarea aceasta afecteaza pe toata lumea si copiii au nevoie in continuare de prezenta voastra constata ca parteneri de crestere a lor, chiar daca nu mai sunteti parteneri de viata. Asadar, evitati sa ii judecati prea aspru cand va acuza pentru decizia voastra, cand nu stiu din start cu cine vor sa petreaca mai mult timp, cand plang pe infundate sau cand devin obraznici. Pur si simplu cauta un mod de a se obisnui cu situatia, tumultul emotional este foarte mare, iar timpul si suportul parintilor sunt singurele metode prin care sa se adapteze la noua situatie.
Reguli noi
Odata ce lucrurile s-au mai linistit si copiii au inteles ca vor petrece timp separat cu parintii lor, e cazul sa instaurezi reguli noi. In primul rand, reguli pentru tine! Nu tolera rautatile si tendintele de manipulare! Copiii au o nevoie permanenta de a face ceea ce vor, cand vor si cum vor, iar daca simt ca pot specula o vulnerabilitate in vointa ta, nu vor da inapoi. De aceea, nu te enerva sau ingrijora daca vor zice de zece ori pe zi: “Tata/mama ma lasa sa fac asta cand merg la el/ea!”, “Este cel mai rau parinte din lume, o sa ma mut la tata/mama!”, “Te urasc, sunt nefericit/a aici cu tine!”. Daca ai copii adolescenti, acestia pot manifesta astfel de comportamente si fara sa treaca printr-un divort al parintilor lor, iar ce trebuie sa intelegi este ca nu trebuie sa le accepti sub nicio forma. Explica-le ca faci deja tot ce poti pentru a va fi bine, ca ai nevoie ca ei sa accepte situatia si chiar sa contribuie la a o face mai usoara (de exemplu, te pot ajuta cu treburile casnice). Atata timp cat inviti copiii la o discutie deschisa, le vorbesti despre cum iti este si tie (fara a te plange sau a face din ei un inlocuitor de psiholog!) si le propui metode prin care sa va faceti viata mai frumoasa, sansele de a va intelege si ajuta reciproc vor creste.
Relatii de suport
Ca parinte singur, vei avea des momente cand vei simti ca esti rapus de responsabilitati si greutati. De aceea, e nevoie sa ai niste oameni pe umarul carora sa plangi sau carora sa le ceri sfaturi cand ti-e greu. Nu e nimic in neregula cu a te simti vulnerabil/a, speriat/a, obosit/a, la capatul puterilor… De aceea, un grup de suport, prieteni de familie sau poate cunoscuti care au trecut prin aceeasi situatie te vor ajuta sa faci fata mai usor statutului de parinte singur. Tot ce conteaza este sa dezvolti relatii de tip adult-adult, in care sa te poti exprima liber si in care sa primesti suport emotional real. In acest mod, inveti si o lectie de viata si iti si protejezi copiii de la a-i supra-incarca emotional cu problemele tale. Aminteste-ti ca tuturor va este greu, dar nu sunteti nicidecum singurii care au trecut prin asta. Cauta oamenii care sa te invete cum se face!
Fara conflicte gratuiteDin pacate, uneori copiii cad la mijloc in conflictul dintre parintii lor. A avea certuri de fata cu ei, a va acuza reciproc pentru felul in care sunt crescuti sau a le ‘cumpara’ afectiunea permitandu-le orice sunt moduri prin care le afectati cresterea pe termen lung. Niciunul dintre parinti nu trebuie sa demonstreze nimic celuilalt, iar daca partenerul tau incearca sa te faca sa te simti inconfortabil cu privire la modul in care iti faci treaba de parinte singur, nu lua parte la acest razboi. E nevoie de doi pentru un conflict, dar e de ajuns ca unul sa se retraga pentru ca intregul conflict sa se opreasca. In plus, daca partenerul tau refuza sa se implice in cresterea copiilor, cere suport legal prin care sa faca acest lucru. Pentru partea emotionala, incearca o discutie adulta cu el si, daca totusi refuza, vorbeste-le copiilor despre absenta tatalui/mamei lui fara a-l insulta pe acesta. Oricum este destul de greu pentru copil sa accepte ca un parinte l-a abandonat (cel putin emotional), daramite sa-l mai auda si pe celalalt parinte denigrandu-l. Nu uita ca, dincolo de toate, fostul tau partener este si va intotdeauna parintele copiilor tai.Daca ti-ai pierdut sotul/sotia sau ai fost parasit/a si ai nevoie de un travaliu de despartire sau de doliu, ia-ti un timp in care sa iti permiti sa suferi. In plus, nu uita ca si copiii tai pot incerca sentimente asemanatoare, asa ca fii alaturi de ei. Daca iti este foarte greu si nu poti face fata singur, cauta suport profesionist. A fi parinte super-erou inseamna, inainte de toate, a fi responsabil fata de tine insuti!
Respectul inainte de orice
E nevoie sa stii ca respectul copiilor tai este o conditie absolut necesara pentru a avea o viata frumoasa si sanatoasa impreuna. De aceea, va trebui sa impui norme de la inceput si, evident, sa te tii de ele. Incepe cu a face clare lucrurile pe care le astepti de la ei si sanctioneaza comportamentele nepotrivite. De exemplu, daca ai de dat un raspuns si acesta nu il multumeste pe copil, nu intra intr-o dezbatere cu acesta pe tema raspunsului tau. Accepta negocierile, dar nu face compromisuri care v-ar putea afecta pe amandoi. Mai mult, daca simti ca vrea sa te implice intr-un conflict, paraseste camera si lasa-l sa se linisteasca pana cand puteti rediscuta problema. O astfel de atitudine este potrivita atat cu copii mici, care au momente de tantrum, dar si cand copiii sunt deja mai mari decat tine. Si nu uita sa ai respect fata de tine insati – chiar daca poate ai fost parasit/a de partener, nu inseamna ca nu poti fi un parinte grozav! Aceste lucruri sunt cu totul diferite!
Timp de calitate
In situatia fericita in care ai ramas prieten/a cu fostul partener, petreceti timp impreuna cu copilul. Indiferent de legatura voastra si de istoria voastra de cuplu, un copil are nevoie de amandoi in viata lui. Pe de alta parte, daca tu si celalalt parinte nu sunteti in cele mai bune relatii, nu uita ca este de datoria ta sa dai, in continuare, ce ai mai bun pentru copilul tau. Asa ca petrece timp de calitate cu el, faceti activitati care sa va apropie si care sa va ajute sa va cunoasteti mai bine. Incearca sa cunosti oamenii importanti din viata lui, de la profesori la prieteni sau iubit/a. Fara a fi intruziv/a, arata-i ca iti pasa de el si fii disponibil/a in a-i prezenta, la randul tau, oamenii importanti din viata ta. Pana cand vei gasi un nou partener, toata familia ta se reduce, de acum, la copiii tai. Si e minunat ca ii ai!