Valorile morale, pe intelesul copiilor

Intr-o lume in care valorile morale tind sa fie inlocuite cu interese personale, este necesar sa ne gandim la viitorul copiilor nostri in termeni mai ampli, umanisti si sa constientizam ca, fara aportul fiecarei persoane, lumea de maine poate fi mai urata decat ceea ce vedem azi. De aceea, a insufla valori morale precum onestitatea, decenta, grija pentru celalalt si pentru natura devine vital. Cei 7 ani de acasa ar trebui sa le prezinte copiilor o paleta de optiuni comportamentale mai larga decat cea care se refera exclusiv la acte de bun simt, cum ar fi sa nu vorbeasca in timp ce au gura plina sau sa spuna “buna ziua” cand pasesc intr-o incapere. De la noi, tutorii lor, lumea de maine incepe cu ei si incepe chiar azi. Mai jos, va prezentam cateva modalitati de a-i determina pe cei mici sa fie responsabili, corecti si morali. Lucrurile marunte sunt cele care, adaptate la nivelul lor de varsta, ii fac sa creasca frumos, zi de zi:

  1. Treburile casnice – Este absolut firesc sa oferim copilului o masa calda sau sa ii facem patul atunci cand este prea mic ori prea obosit ca sa si-l faca singur. Totusi, a-l ruga sa ne “ajute” in felul lui este un pas spre auto-responsabilizare. A duce gunoiul, a-si strange jucariile, a schimba apa florilor sau a-si aranja patul dimineata sunt cateva dintre sarcinile casnice prin care cei mici invata ca pot si ca este necesar sa aiba grija de ei insisi. Nu uitati sa le explicati pe intelesul lor pasii care trebuie facuti in realizarea unei sarcini si recompansati-i pentru rezultate, chiar daca nu sunt spectaculoase, folosind cuvinte de lauda (nu rasplata materiala, in felul acesta ei se vor simti conditionati).
  2. Temele pentru acasa – caracterul se dezvolta in timp si a sti care iti sunt prioritatile reprezinta baza unui caracter puternic. Nu ii obisnuiti pe cei mici sa petreaca timp in fata televizorului sau pe internet inainte de a-si fi terminat temele sau alte activitati necesare pregatirii lor educationale. Chiar daca nu au chef sa faca aceste sarcini (relaxarea e intotdeauna mai dulce!), vor descoperi ca sunt lucruri pe care trebuie sa le facem inainte de a ne bucura de timpul liber. Mai mult, in urma realizarii “obligatiilor”, joaca sau orele de relaxare vor fi mai satisfacatoare deoarece vin ca o recompensa pentru efortul depus.
  3. Masa cu familia – a cina impreuna cu cei dragi poate fi un obicei extrem de valoros si de influent pentru cresterea sanatoasa a celui mic. A povesti ce ni s-a intamplat peste zi, greul si frumosul din ceea ce am trait inainte de a ne strange in jurul mesei, reprezinta o unealta foarte importanta in construirea relatiilor sociale. Este important ca cei mici sa inteleaga valoarea emotionala a povestirii si felul in care societatea functioneaza. Pe langa familie, care este o micro-societate, exista si toti ceilalti de care ne lovim in viata de zi cu zi: educatori, profesori, colegi de scoala, prieteni, familiile lor, oameni de pe strada. Poate ca anumite experiente pe care le traiesc in timpul zilei la gradinita, la scoala sau la joaca, in parc, au nevoie de explicatii si pot servi ca metafore prin care copilul sa inteleaga cum functioneaza relatiile interumane. Incurajati copilul sa va povesteasca experientele de peste zi, povestiti si dumneavoastra si nu uitati ca a-l face sa se simta parte din familie este esential pentru cresterea lui ca adult.
  4. Discutii libere – Din cand in cand, alegeti diverse teme si informati-va, alaturi de copilul dumneavoastra, cu privire la comportamente pe care ar trebui sa le abordeze un cetatean model. Ce ar trebui sa facem cand vedem pe cineva lesinand pe strada? Dar cand avem un ambalaj in mana si niciun cos de gunoi in jur? Ce parere avem despre oamenii care cersesc si cum ar trebui sa reactionam? Fiecare dintre aceste situatii de viata il ajuta sa se dezvolte ca un cetatean responsabil de care societatea de azi si de maine are atata nevoie. In plus, o data cu inaintarea in varsta, nu uitati ca nevoile copilului vor varia si nu la toate intrebarile ii veti putea raspunde. Nu ezitati sa il indreptati catre surse de cunoastere potrivite varstei lui (internet, grupuri de dezvoltare personala, cercuri de literatura, de stiinte etc) si aveti incredere ca pustiul care mai ieri va intreba despre tot ce misca in jur se poate descurca si singur daca il orientati catre oamenii si situatiile potrivite. Creditati-l si oferiti-i sansa de a creste!

In sfarsit, nu uitati un adevar esential – noi suntem primii profesori ai copiilor nostri si avem obligatia sa aplicam ceea ce predicam. Nu suntem credibili cand ii spunem copilului nostru sa nu fumeze sau sa nu minta daca noi insine facem aceste lucruri. A fi un parinte model inseamna, inainte de toate, a fi un om model de care cel mic sa fie mandru si pe care, cel putin pana la o varsta, sa vrea sa il copieze. Nu ne putem dori decat ca fiecare dintre copiii nostri sa-si depaseasca primul profesor si sa ne faca mandri ca le suntem parinti!

Sursa:

http://www.parenting.org

Foto: 123rf.com