Recomandări pentru părinţii care doresc să folosească basmul cu mesaj terapeutic

965_ninja_1

Intre felul de a gîndi al adultului şi cel al copilului este o diferenţă importantă, cu consecinţe emoţionale: în timp ce copilul crede foarte uşor că totul este posibil, adultul este convins că totul este imposibil, cu cîteva1 mici excepţii.

Se ştie că basmul este o istorisire, o naraţiune în care fiinţe sau obiecte înzestrate cu forţe supranaturale, simbolizînd binele şi răul, luptă pen­tru, sau împotriva fericirii unor pesonaje. Spre deosebire de basmul obişnuit, cel cu mesaj vindecător, terapeutic.este un basm special conceput ca să conţină o idee, mascată, exprimată indirect, şi menită să sugereze (nu să te forţeze să înveţi cu tot dinadinsul) o schimbare de atitudine sau de comportament. Această idee este prezentată într-un context neobişnuit, neaşteptat, care îl ia prin surprindere pe copil, furîndu-1 din realitate în lumea basmului, în care absolut totul este cu putinţă, cu ajutorul fanteziei. Copilul alunecă destul de uşor în această direcţie care coincide cu opinia lui despre lume, mai ales dacă se crează o ambianţă mai deosebită, liniştită şi se alege un moment potrivit pen­tru povestirea basmului.

Eficienţa acestei forme de terapie, atît de apropiată de relaţia tradiţională de intimitate dintre părinte şi copil, depinde mult de iscusinţa celui ce istoriseşte, adică de:

– modul cum intuieşte tipul mesajului vindecător de care are nevoie copilul; -capacitatea de a alege momentul potrivit; – intonaţia naturală, caldă, nuanţată emoţional.

Basmele din această colecţie nu sunt aranjate într-o anumită ordine. • De aceea este bine să se ţină cont de cîteva indicaţii:

  1. Pentru a alege mesajul cel mai potrivit, citiţi cu atenţie toate bas­
    mele căutînd să descifraţi mesajele emoţionale pe care le sugerează.
  2. Confruntaţi părerile la care aţi ajuns cu interpretările oferite în
    anexa de la sfîrşitul cărţii.
  3. Selecţionaţi basmele în care vi se pare că aţi găsit un sprijin pen­
    tru ca să vă înţelegeţi mai bine copilul, situaţia lui emoţională. Ele vă vor ajuta
    să aveţi faţă de copil cea mai potrivită şi mai utilă atitudine.
  4. Alegeţi 1-2 basme al căror mesaj poate fi de exemplu creşterea
    încrederii în sine,  autoevaluarea pozitivă  (“Plăntuţa cea perseverentă”,
    “Fluturele din plasa paianjenului’7’Brotăcelul şi cutremurul de părtinit”).
    Selecţionaţi apoi un basm potrivit cu problema emoţională a copilului, adică un
    basm de al cărui mesaj vindecător copilul să aibă nevoie.
  5. Aveţi grijă să transformaţi titlul şi conţinutul basmului în aşa fel ca vîrsta, sexul, situaţia, anturajul personajului principal să fie cît mai asemănă­toare cu cea a copilului pe care doriţi să-1 ajutaţi.
  1. Se recomandă, deşi nu este absolut necesar, să învăţaţi basmele pe
    de rost, pentru a le putea prezenta cît mai natural şi mai nuanţat din punct de
    vedere emoţional.
  2. Profitaţi de orice moment adecvat, în care copilul vă poate ascul­
    ta cu atenţie.
  3. Urmăriţi reacţia imediată a copilului, (faţa, gesturile, tresăririle, comentariile, atenţia, tăcerile). Acest lucru vă ajută să intuiţi care basm i s-a părut mai semnificativ. Este posibil ca părerile părintelui să nu coincidă cu cele ale copilului. Este util ca părintele să accepte diferenţa şi să o înţeleagă.
  4. Nu uitaţi să urmăriţi şi în timp eficienţa pe care o are basmul te­rapeutic (modificările părerii pe care copilul o are despre sine, sau schimbarea comportamentului său).
  5. Reluaţi basmele care i-au plăcut mai mult copilului şi repetaţi-le printre alte poveşti, după un interval de timp care să nu depăşească o săptămînă pentru copiii mai mici şi trei săptămîni pentru cei mai mari. Bineînţeles, la cer­erea copilului reluaţi basmul ori de cîte ori este nevoie. Este un indiciu semni­ficativ faptul că anumite basme din colecţie sunt resolicitate.
  6. In anumite situaţii speciale este posibil să nu vă simţiţi suficient de degajaţi ca să puteţi utiliza cu efect bun aceste basme. Pentru ca să vă măriţi eficienţa, apelaţi la un specialist psiholog, sau scrieţi autoarei despre nelă­muririle pe care le aveţi.

AVERTISMENT:

  1. Nu comentaţi în nici un fel mesajul basmului în fata copilului! El îl va descoperi singur.
  2. Nu puneţi întrebări despre felul în care a fost înţeles basmul. Nu siliţi copilul să-i “stoarcă” sensul cerîndu-i să repovestească sau să tragă con­cluzia moralizatoare, învăţătura care se desprinde. Basmul cu mesaj terapeutic nu este o lecţie de învăţat prin constrîngere! Daţi timp de gîndire şi de “aşezare” a sensului vindecător, care este mai aproape de vis şi de subconştient decît de raţionalitate. El poate “pluti” un timp în mintea copilului, fără să capete de la
    început rădăcini. Ritmul de “înrădăcinare” variază de la copil la copil, în funcţie de complexul emoţional implicat.
  1. Nu-1 comparaţi pe copil cu eroul din basm. în mod direct, dar faceţi ca datele lor să coincidă. Cu cît copilul este mai mic, cu atît această coincidenţă are o influenţă mai mare.
  2. Se recomandă să nu lungiţi “lista” basmelor pe care le-aţi selecţionat din colecţie pentru o singură prezentare. în schimb reluaţi-le de cît mai multe ori pentru a le creşte eficienţa şi pentru a nu-1 nemulţumi pe copil.

5.   Dacă faceţi greşelile de mai sus, basmele sunt ignorate de copil, au efecte contrare, sau chiar devin      periculoase. Evitaţi să faceţi aceste greşeli!

 

Selectii cu drag, din “Basme terapeutice pentru copii, adolescenti si parinti – Sempronia Filipoi” – o carte pe care o recomandam!! ( se gaseste in librarii si on line)