Copilul adora televizorul: e ceva de facut?

Televizorul este, in zilele noastre, unul dintre mijloacele de divertisment nelipsit in cele mai multe case. Exista emisiuni si programe care se adreseaza tuturor varstelor si gusturilor. Cei mici nu au fost nici ei uitati de marii producatori de emisiuni TV, iar copiii arata un interes sporit pentru cutiuta cu imagini miscatoare de la varste foarte fragede. Cat este de sanatos sa ne lasam copilul in fata televizorului si ce ar trebui sa avem in vedere cand decidem acest lucru incercam sa lamurim in articolul de mai jos:

  • O mare de culori: Un copil mai mic de 2 ani are capacitatea de focusare a atentiei si de procesare a informatiei foarte scazuta, asa ca nu va intelege prea multe, din punct de vedere cognitiv, despre continutul programului TV. Va fi, mai degraba, interesat de stimulii senzoriali, cum sunt sunetele si culorile.
  • Desene animate: Chiar daca am crescut cu totii urmarind scenele de lupta din Tom si Jerry sau din Bugs Bunny, se pare ca studiile recente arata o parte mai putin placuta a expunerii copilului la programe violente (iar azi paleta este mult mai larga decat cele cateva desene animate de pe vremea noastra). Comportamentul agresiv de mai tarziu, perceperea violentei ca pe ceva obisnuit si tolerarea ei (desensibilizare) sau imitarea actiunilor observate in desene se coreleaza cu expunerea necontrolata la produse media violente.
  • Oamenii din cutiuta patrata: La varste mici, copiii nu pot abstractiza si iau ceea ce se vede la TV ca pe o realitate concreta. Multi dintre ei chiar cred ca sunt oameni care traiesc in interiorul televizorului, iar ceea ce li se intampla acelor personaje are un efect emotional mult mai puternic asupra celor mici decat asupra noastra. Cu atat mai mult daca personajele trec prin actiuni tulburatoare. Procesul de invatare al celor mici si construirea unei baze axiologie pot fi afectate pe termen lung.
  • Dependenta: Niciodata nu este prea devreme sa dezvoltam dependente. Copiii pot fi victima dependentei de TV daca un adult nu legifereaza cadrul si timpul de stat in fata televizorului. Efectele pot fi de la manifestarea unei stari de pasivitate fata de viata sociala, fata de mediu si fata de familie pana la pierderea creativitatii si a placerii de a se juca, elemente necesare in dezvoltarea armonioasa a oricarui om.
  • Drumul scurt spre liniste: Sunt multi parinti sau baby-sitteri care vor sa isi pastreze putina energie si pentru ei, asa ca lasa copilul la televizor, stiind ca acesta va fi captivat si, prin urmare linistit. Chiar daca nimic nu se va sparge prin casa, iar dumneavoastra puteti rasfoi ziarul sau pregati cina, pe termen lung alegerea aceasta are efecte negative. Copilul merita timpul si efortul dumneavoastra pentru ca bazele personalitatii lui se pun acum, iar a-l lasa sa se uite la TV ca sa puteti face si alte lucruri dupa o zi lunga de munca este doar o alta forma de absenta din viata lui.
  • Efecte asupra sanatatii si interactiunii sociale: prea mult privit la televizor in copilaria mica este corelat cu obezitatea, comportamente agresive si contacte sociale reduse. Rezultatele scolare slabe, lipsa imaginatiei, dezinteresul pentru invatare sunt legate, in multe cazuri, de timpul petrecut la TV.
  • Sub 2 ani, NU TV-ului! Avand in vedere numeroasele studii facute pe comportamentul copiilor in raport cu expunerea la televizor, Asociatia Americana a Pediatrilor recomanda sa nu lasam copiii mai mici de 2 ani sa se uite la TV, sub nicio forma.

    Exista si programe care, desigur, sunt special create pentru copii si urmaresc sa ii ajute sa se dezvolte, nu doar sa serveasca “junk food” creierelor micutilor. De exemplu, sunt programe unde ei pot invata sa numere, sa numeasca diverse culori, sa isi imbogateasca vocabularul sau sa isi insuseasca diverse maniere si rigori de politete. Pe de alta parte, copilul poate afla informatii despre situatii greu de intalnit in viata de zi cu zi, cum ar fi animale exotice sau tari indepartate. Tot ce conteaza pentru ca TV-ul sa nu se transforme in inamicul lui insidios este ca dumneavoastra sa alegeti ce fel de emisiuni priveste atunci cand este inca foarte mic, iar cand mai creste sa priviti impreuna anumite emisiuni astfel incat sa va asigurati ca sanatatea lui emotionala nu este afectata.

Ponturi pentru parintii cu bebelusi si copii mici:

  • Amanati momentul introducerii in universul televizat: In primii doi ani este extrem de importanta interactiunea copilului cu lumea reala, iar nevoia lui de concret trebuie stimulata, nu descurajata. Timpul de calitate petrecut intr-un mediu sanatos, cu oameni reali si cu situatii care sa il ajute sa se integreze in lumea din jur ca o parte componenta si activa a acesteia conteaza foarte mult pentru dezvoltarea ulterioara. Daca alegeti, totusi, sa permiteti copilului sub doi ani vizionarea anumitor emisiuni, informati-va inainte despre continutul acestora si stabiliti o limita de timp – nu mai mult de 30 de minute pe zi!
  • Testati inainte: Priviti emisiunea la care vreti sa ii permiteti copilului accesul. Veti constata cu surprindere ca nu tot ceea ce se afla pe canalele care au ca target copiii este si recomandabil pentru ei. Copiii nu au o gandire deductiva cand sunt mici, asa ca nu va asteptati sa inteleaga mesajele morale din spatele unui fenomen violent. Nerumegate, aceste mesaje il pot afecta pe copil atat pe termen scurt (poate manifesta comportamente violente copiate de la TV fata de oameni sau fiinte din jurul sau), cat si pe termen lung (caracterul si sistemul sau de valori pot fi afectate pentru ca acum se pun bazele adultului de maine).
  • Reclame: Chiar daca reclamele par atat de captivante pentru copil, nu inseamna ca aveti in fata un viitor om de advertising! Ele sunt dramatizate in mod intentionat pentru a atrage atentia, de aceea ii plac. Chiar si noi, ca adulti, suntem infantilizati, fie si pentru cateva secunde, de produsele publicitare (o poveste simpla, un ideal usor de atins daca vom cumpara un anume produs sau serviciu). Este normal sa ii placa o reclama pentru ca vorbeste pe limba lui, simpla, insa dumneavoastra riscati sa suportati consecintele acestui interes. Inclusiv pe cele financiare, dat fiind ca la urmatoarea vizita la supermarket s-ar putea sa nu aveti alta metoda de a face copilul sa taca decat cumparand produsul sau produsele vazute in reclame. Si, fie vorba intre noi, nu sunt cele mai sanatoase…
  • Programe pentru gustul lor: tineti cont de varsta copilului si de nivelul lui de dezvoltare psihica atunci cand alegeti un program TV. Ceea ce dumneavoastra vi se pare plictisitor, lent, previzibil, copilului ii va placea foarte mult pentru ca respecta ritmul lui cognitiv si emotional. A va uita impreuna la TV inseamna altceva decat a vedea filmul dumneavoastra preferat sau meciul de fotbal.
  • Alternative: o alternativa sanatoasa pentru copil este sa cumparati DVD-uri care contin produse potrivite pentru el: desene animate, joculete, filmulete care sa nu ii solicite prea mult atentia, care sa nu il oboseasca prea tare si mai ales care sa se termine la momentul potrivit (un canal TV pentru copii are emisie aproape non-stop, asa ca va fi greu sa puneti limite).
  • Activitate in doi: Monitorizati interactiunea copilului cu TV-ul. Se sperie la anumite secvente? E interesat de comportamente pe care nu le-ati dori sa le manifeste in viata de zi cu zi? Discutati despre ceea ce vede acolo si faceti din televizor un instrument educational si de dezbatere mai degraba decat un salvator al timpului dumneavoastra liber.
  • Zgomot de fond: In multe case televizorul merge chiar daca nimeni nu se uita la el. Putem prepara mancarea sau avea o discutie in timp ce copilul se joaca in jurul nostru. Un televizor deschis, la care aparent nu se uita nimeni, poate surescita interesul celui mic fara ca noi sa fim atenti. Ceea ce vede sau afla de acolo il poate marca. Mai ales daca ne place sa combinam prepararea cinei cu urmarirea stirilor de ultima ora…
  • Un obicei de familie: Ca intotdeauna, ceea ce vedem acasa tindem sa pastram si sa luam de bun in anii copilariei. A ne uita la televizor fara un program anume, a il considera metoda cea mai simpla de omorare a timpului sau de amanare a unor sarcini care nu ne plac sunt actiuni pe care le dam mai departe, printr-un testament nescris, copiilor nostri. Si nu ne va ajuta cu nimic sa ii certam cand, la liceu fiind, se vor apuca de teme dupa ce s-au obosit deja cu doua ore de TV si alte doua de stat pe messenger. Dati exemple pozitive copiilor dumneavoastra si dati-le, pe langa timp, atentia de care au nevoie de la cei mai importanti oameni din viata lor: parintii!

 

Sursa: http://childdevelopmentinfo.com

Photos: 123rf.com